Adrian Furnicã

Arhiva Ganduri - 28 Noiembrie 2013

O limba fara cuvintul...tristete

Citesc in ziarul Gandul campania dusa pentru limba romana si trebuie sa recunosc ca un ochi imi ride iar celalalt imi plinge. Daca am fi fost ca la fizica, rezultanta ar fi trebuit sa fie nula. Dar nu este pentru ca in final nu pot ramine inert, gol, nemiscat, pierdut in limba mea in care m-am refugiat, aparat de cuvintele frumoase care ma leaga de fapt de poporul asta. De ce oare ? Povestea e lunga, are cam 49 de ani, 50 in inauarie. La inceput era cuvintul si cuvintul era la Dumnezeu si Dumnezeu era cuvintul si primul cuvint care m-a legat pe vecie de limba mea a fost mama. O rostire curata ca infinitul, dulce ca albastrul cerului sub care mama mi-a dat sa sug laptele datator de viata, doua silabe cu ajutorul carora Dumnezeu m-a facut sa fiu roman. Nu mi-am ales unde sa ma nasc dar da ...


Alte articole:

  1. Irinel mai tare ca Osama şi Oana mai tare ca Obama!
  2. Tinutul Secuiesc e in Romania
  3. Scrisoare către mama mea
  4. 5G-ul si vaccinul
  5. Oprescu la Balaceanca !!. Internat, nu in vizita de lucru.
  6. Ce bine era pe vremea lui Ceausescu...
  7. SIDA nu se vindeca cu Shakespeare, dobitocule....!!!
  8. Protestăm şi fugim la bere
  9. S-o împăiaţi pe Brigitte Bardot
  10. Educatia prin cafea
  11. Să fie nesimţirea o soluţie?
  12. Diferenta dintre prostituate si curve
  13. Gind pentru un fost prieten
  14. 5G-ul si Vaccinul part II
  15. Cronica de Craciun
  16. Manifest pentru constiinte adormite...
  17. Nu sint stapin de sclavi
  18. Masina germana merge si cu apa daca vrea ea !
  19. Cu capul in pamint
  20. De ce ne urăşti Sorin Oprescu?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii