Adrian Furnicã

Arhiva - 28 Noiembrie 2013

O limba fara cuvintul...tristete

Citesc in ziarul Gandul campania dusa pentru limba romana si trebuie sa recunosc ca un ochi imi ride iar celalalt imi plinge. Daca am fi fost ca la fizica, rezultanta ar fi trebuit sa fie nula. Dar nu este pentru ca in final nu pot ramine inert, gol, nemiscat, pierdut in limba mea in care m-am refugiat, aparat de cuvintele frumoase care ma leaga de fapt de poporul asta. De ce oare ? Povestea e lunga, are cam 49 de ani, 50 in inauarie. La inceput era cuvintul si cuvintul era la Dumnezeu si Dumnezeu era cuvintul si primul cuvint care m-a legat pe vecie de limba mea a fost mama. O rostire curata ca infinitul, dulce ca albastrul cerului sub care mama mi-a dat sa sug laptele datator de viata, doua silabe cu ajutorul carora Dumnezeu m-a facut sa fiu roman. Nu mi-am ales unde sa ma nasc dar da ...


Alte articole:

  1. Isteria salveaza Romania
  2. Rotunjimile iubirii
  3. 164 de mistreti
  4. Vreau prostitutie
  5. Cum isi bate joc HP de parteneri
  6. Gind de reincarcare
  7. Incertitudine
  8. Ia mai da-i Dracului pe toti !!
  9. Aproape
  10. Vitrina sufletului tãu
  11. Mascariciul regelui se aproie de tron !
  12. De ce domnule ziarist sa murim pentru tine ?
  13. Black Friday sau impozitul pe lacomie
  14. Mã doare
  15. O campanie cu miros de hazna
  16. Gind nemiscat
  17. Atât de departe
  18. Bendeac asta nu ma lasa in pace !!
  19. Sa moara bancherii de oftica
  20. O poveste POLITISTA, plina de mister !!!

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii