Adrian Furnicã

Șoapte

Ascult cum picurã de pe cer
Timpul iubirii
Și zgomotul lovit de pereții
Memoriei
Te întrupeazã în minte mea
Rãtãcitã
Ca o petalã de trandafir
În care ard mocnit
Șoaptele
Pe care ar fi trebuit sã ți le spun
Atunci când am avut norocul
Sã te întâlnesc.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Sfâșiere
  2. Mecanism matematic și misogin
  3. Suspinul
  4. Vitrina sufletului tãu
  5. Incertitudine
  6. Te simt în mine
  7. Noi
  8. Sãrutul încrâncenat și singur
  9. Vorbe
  10. Vise
  11. Mai… de tot
  12. Inventar
  13. Și ce dacã, iubito…
  14. Altfel, de ce?
  15. Risipirea
  16. Încã o lacrimã...
  17. Chinuitoare pãrere
  18. Tristeți sublim uitate
  19. Lupta
  20. Marginea existenței

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii