Adrian Furnicã

Arhiva - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Nu stim sa protestam
  2. Mãnunchiuri
  3. Tanti Merkel si musiu Sarkozy
  4. Nu pot sa-l sufar pe Marx
  5. Univers infinit de plăceri
  6. Concluzia dupa inca un drum la Craiova...
  7. Sa se faca...mall-uri ! Si mall-uri se facura!
  8. Codul roz dauneaza portofelului
  9. Muzeul National de Arta al Romaniei
  10. Sfinta tinerete legionara
  11. Sa moara bancherii de oftica
  12. Gind de lucru
  13. Cit de important esti ?
  14. Manifest impotriva prostirii !!!
  15. Sint curios sa citesc si eu...
  16. Primavara
  17. Avertizare extrem de serioasa!!
  18. Vâltoare
  19. Sa sune mobilizarea, sa ne dea cite o pusca la fiecare !!!
  20. Realitatea TV si umorul

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii