Adrian Furnicã

Arhiva - 1 Octombrie 2007

Îmbrãcatã în luminã

Oare cât de rãu este sã fii razã
De soare?
Și oare unde-i mai bine sã cazi pe
Pãmânt ?
În mare, pe crestele munților, în deșert
Sau pe sânii tãi când stai tolãnitã
Pe jos, îmbrãcatã în luminã?

Buza ta de sus

Fulgi de zãpadã
Mângâie cerul și se așeazã
Ușor

Captivã

Asearã marea mi-a intrat în ochi
Ștergând cu valul moale delicat
Numele tãu scris pe nisipul retinei
Care-a început sã-mi curgã pe obraji
Închis în lacrimile nãscute inocent

Oarecum perfect

Sunt convins cã te simți bine
Dupã ce, ieri, ai dãrâmat de pe socluri
Toți îngerii din grãdina iubirii

Mã uit din depãrtare și
Pe capetele hâde ale coloanelor,
Printre cioburi și sfãrâmãturi
Se mai vede urma tãlpilor pe care
Se sprijineau slujitorii dragostei
Iar în aerul de deasupra
Ca o umbrã, plutește urma aripilor


Alte articole:

  1. Manifest impotriva prostirii !!!
  2. Masina germana merge si apa daca vrea ea !!!
  3. Cheia norocului
  4. Sex shop de partid
  5. Nu exista vina cloectiva
  6. Gind diferit
  7. În direcția ta
  8. Gind linistit
  9. Violul
  10. Cadavrele cuvintelor
  11. Idei
  12. Identic cu tine
  13. Flacara violet
  14. Rock...
  15. Gindul patru
  16. O singurã ființã
  17. Impozitul pe prostie si pe fudulie
  18. Va place Brahms ? Dar salamul ?
  19. Te simt în mine
  20. Cãsãtorie din dragoste sau din interes?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii