Adrian Furnicã

Arhiva - 1 Octombrie 2007

Îmbrãcatã în luminã

Oare cât de rãu este sã fii razã
De soare?
Și oare unde-i mai bine sã cazi pe
Pãmânt ?
În mare, pe crestele munților, în deșert
Sau pe sânii tãi când stai tolãnitã
Pe jos, îmbrãcatã în luminã?

Buza ta de sus

Fulgi de zãpadã
Mângâie cerul și se așeazã
Ușor

Captivã

Asearã marea mi-a intrat în ochi
Ștergând cu valul moale delicat
Numele tãu scris pe nisipul retinei
Care-a început sã-mi curgã pe obraji
Închis în lacrimile nãscute inocent

Oarecum perfect

Sunt convins cã te simți bine
Dupã ce, ieri, ai dãrâmat de pe socluri
Toți îngerii din grãdina iubirii

Mã uit din depãrtare și
Pe capetele hâde ale coloanelor,
Printre cioburi și sfãrâmãturi
Se mai vede urma tãlpilor pe care
Se sprijineau slujitorii dragostei
Iar în aerul de deasupra
Ca o umbrã, plutește urma aripilor


Alte articole:

  1. Black Friday sau impozitul pe lacomie
  2. Lacrimile imi uda barba
  3. Te iubesc
  4. Întuneric
  5. Papagalul national a facut in pantaloni
  6. Cazul Caroline Garcia ar trebui sa fie o lectie ?
  7. Rock-ul ca religie
  8. Asa tara, asa candidiati...
  9. Guvernarea nu e concurs de frumuseţe
  10. Sa moara bancherii de oftica
  11. De ce oare sintem atit de legati de bulgari ?
  12. Te iubesc
  13. Gind dureros
  14. Hipsterul de Bucuresti
  15. Fãrã pereche
  16. Ciuma generala si pelagra de sector !!!
  17. De ce imi urasc conducatorii ?
  18. Gind mitologic
  19. B 31 SPP
  20. Nu stim sa protestam

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii