Trãiesc cu ochii la ceas
Și cu secundele minione
Rãsfirate prin pãr

Împart timpul în perioade stricte
Dintre douã clipiri
Și le amestec cu cele dintre douã
Respirãri

Mai și plâng câteodatã, lãsând
Lacrimile sã batã secundele
Iubirii
Care sunt altele decât cele de pe ceas
Iar timpul trece pe lângã mine
Târându-mã cãtre lada de gunoi
A iubirilor neîmpãrtãșite.

Și ori de câte ori mã împotrivesc
Simt cã mã îndrept și mai vertiginos
Cãtre infinitul
Necunoașterii și al neîncrederii
Și al negrului tãcut

Și singura cale de a mã opri
Din alunecare
Câte puțin, din când în când
Este sã-ți spun cã te iubesc
Agãțându-mã cu disperare de speranța
Cã mã vei auzi odatã.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu

Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

Cod securitate

Alte articole:

1. Limbaj
2. Biografie
3. Încã o lacrimã...
4. N-aș fi crezut
5. Senzații
6. Atingeri ireale
7. Indigestie
8. Sfâșiere
9. Lucire clarã
10. Nãpãdit
11. Vâltoare
12. Ma uit in largul marii caprui
13. Ruga
14. Umed și cald
15. Dorința
16. Oarecum perfect
17. Simțuri
18. Noi
19. În direcția ta
20. Conținut