Adrian Furnicã

Cheia norocului

Nu-mi picã odatã în mânã
Cheia norocului?
Vai, cum aș mai pune de- o parte
În mii de pachețele gata de livrare
Noroc preambalat
Sã-l pot împãrți și altora
Cu mult discernãmânt
Sau contra zâmbete
Pe care le-aș pãstra și pe astea
La loc întunecos și rece
Doar, doar, voi putea sã dau totul
La schimb cu un strop de
Fericire.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. O singurã ființã
  2. Captivã
  3. Palidã mângâiere
  4. N-aș fi crezut
  5. Suspinul
  6. Mãnunchiuri
  7. Patã de culoare
  8. Cadavrele cuvintelor
  9. Vitrina sufletului tãu
  10. Somnul de dinainte
  11. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  12. Labirintul
  13. Mi-e dor
  14. Și ce dacã, iubito…
  15. Am plâns
  16. Nebãnuita neputințã
  17. Atât de departe
  18. Pedeapsa
  19. Împotriva mea
  20. Înãuntru fãrã de sfârșit

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii