Adrian Furnicã

Cu o secundã mai târziu

Sunt fericit când știu cã exiști
Și cã alerg dupã inima ta
Chiar dacã trãiesc cu o secundã
Mai târziu

Prins între douã fire de nisip
Ce se scurg, bãtând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenãscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca sã conving timpul sã se mai
Strângã un pic
La umeri

Și mai știu cã, oricât de repede
Aș alerga sã te prind
Nu mã pot apropia de tine
Pentru cã ne desparte aceeași
Secundã nemiloasã
Ce nu-mi dã voie decât
Sã te știu.


Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Poezie amarã
  2. Mãnunchiuri
  3. Încã o lacrimã...
  4. Pedeapsa
  5. Simțuri zdrențuite
  6. Nebun dupã tine
  7. Prin mine
  8. Senzații
  9. Unde ar fi trebuit sã fii
  10. Ruga
  11. Feminin
  12. Definitiv
  13. Mã doare
  14. Unduiri
  15. Mai stai…
  16. Acest sentiment
  17. Tristețea de a te fi cunoscut
  18. Epilog
  19. Patã de culoare
  20. Cum te iubesc

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii