Adrian Furnicã

Grãdina cuvintelor

Am pândit câteva clipe
Grãdina cuvintelor
Iar când Argus a adormit îmbãtat
De parfumul gândurilor mele
Am scos din teacã limba mea
Cea ascuțitã
Și-am început sã secer în dreapta și-n stânga
Fãrã discernãmânt
Dar oboseala m-a cuprins repede
Și-a trebuit sã mã opresc
M-am întins pe jos, printre tãieturi
Și cãutând cu mâinile printre cadavre
Am gãsit cuvântul
Destin
Tãiat în douã
Pe care ți-l trimit sã-l oblojești
Totuși
Cu toatã dragostea
Pentru cã din pacate e al
Meu.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cu o secundã mai târziu
  2. Altfel, de ce?
  3. În direcția ta
  4. Dragostea ta
  5. Cadavrele cuvintelor
  6. Poezie amarã
  7. Noi
  8. Suspinul
  9. Esti prea vie
  10. În mine parte
  11. Ruga
  12. Cum te visez?
  13. Cheia norocului
  14. Somnul tãu
  15. Limbaj
  16. Toamna iubirii
  17. Alb
  18. Nu te-am cunoscut niciodatã
  19. O singurã ființã
  20. Palidã mângâiere

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii