Adrian Furnicã

Mecanism matematic și misogin

Postat la 04 Septembrie, 2008 de Adrian Furnica

De fiecare datã când simt cã mã îndrãgostesc
Fug la bucãtãrie și-mi torn în cap un pahar cu apã
Rece.
Ce dacã mi se-ntâmplã prostia asta iarna?
Iar dupã ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mã liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasã
Mersul devine iar
Țanțoș și bãrbãtesc
Iar inima se transformã într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilitã.
Ce bine este sã mã mențin autoprogramat!
Dar dacã dupã atâta apã o sã încep
Sã ruginesc?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Vorbe
  3. Poate cine știe…
  4. Minunea de a fi existat
  5. Neant
  6. Decupaj
  7. Prezent prea simplu
  8. Mai în interior
  9. Mai stai…
  10. Somnul tãu
  11. Cu tine
  12. Cu o secundã mai târziu
  13. Am nevoie de tine
  14. Zâmbet rece
  15. Captivã
  16. Rãscruce
  17. Pasiune
  18. Cum te visez?
  19. Încã o lacrimã...
  20. Lucire clarã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii