Adrian Furnicã

Înãuntru fãrã de sfârșit

Postat la 15 Mai, 2008 de Adrian Furnica

Simt cum se lasã seara
Peste goliciunea gândurilor
Fãcându-le sã orbecãiascã
Fãrã noimã prin capul meu,
Lovindu-se de singura imagine
Care a mai rãmas închisã
În spatele ochilor

E întuneric
Iar privirea întoarsã cãtre
Înãuntrul fãrã de sfârșit
Nu te mai zãrește decât
Pe tine,
Umbra a ceea ce am trãit
Ieri
Și speranța a ce va sã vie
Poate mâine,
Poate niciodatã,
Poate pentru totdeauna

De ce se zbat, oare, toate
Amintirile ?
Oare nu simt
Și ele
Cât mã doare
Absența ta,
Locul gol lãsat de tine,
Urma sãrutului fierbinte,
Singurãtatea fãrã de sfârșit?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Palidã mângâiere
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Într-o cutã
  4. Oarecum perfect
  5. Când vei pleca
  6. Rãscruce
  7. Unduiri
  8. Tãcere
  9. În spatele urechii
  10. Mecanism matematic și misogin
  11. Cerc floral
  12. Atât de departe
  13. Licurici
  14. Fluturii
  15. Tristeți sublim uitate
  16. Te iubesc
  17. Metamorfoza
  18. Vorbe
  19. Umbrele noptii
  20. Incertitudine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii