Adrian Furnicã

Fluturii

Odatã, mâna ta, mângâidu-mi pleoapele
A nãscut în luminã
O mulțime de fluturi
Gata sã-și ia zborul
Spre sufletul meu

Am sã-i încãlzesc cu speranța
Mea caldã în dorința de a-i pãstra
În viațã
Deși se anunțã frig
De când ai lãsat ușa deschisã
Și ai plecat

Îi vãd cã nu mai bat aerul
Cu aripile
Și nemișcarea lor
Îmi dã de gândit
Dacã nu cumva
Sufletul meu
Nu s-a transformat în
Insectar?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vorbe
  2. Mãnunchiuri
  3. Mai… de tot
  4. Te iubesc
  5. Umed și cald
  6. Atingeri ireale
  7. Vise
  8. O picãturã din sufletul tãu
  9. Epilog
  10. Marginea existenței
  11. În urma mea
  12. Singur în mine
  13. Dragostea ta
  14. Și ce dacã, iubito…
  15. Risipirea
  16. Mai în interior
  17. În aceeași direcție
  18. Alb
  19. Geometria iubirii
  20. Nerostire

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii