Adrian Furnicã

Marginea existenței

Zboarã șoapte prin aer
Așteptând sã fie rostite
De buzele calde ale gândurilor rãzlețe
Sã fie aduse la viața efemerã, de-o
Clipã
De un suspin, de o idee
Zboarã prin ochi o lacrimã
Rebelã, ce-și dorește sã fie strivitã
Între pleoape, sã poatã sã-și
Trãiascã triumful de a exista
Chiar dacã îmbracã
Veștmântul durerii
Și umblã privirile golite
Sã mai prindã mãcar un
Rãsãrit fãrã substanțã, pe care sã-l
Așeze în memorie, ca semn al
Deșpãrțirii
Nu crezi c-ar trebui sã-mi dai
Un brânci de pe marginea
Existenței
Cãtre infinit
Acolo unde nu mai existã
Iubire ?

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cerc floral
  2. Chinuitoare pãrere
  3. Iubita mea
  4. Disperare
  5. Prin mine
  6. Am scris invers
  7. Grãdina cuvintelor
  8. În urma mea
  9. Cautare
  10. Poezie amarã
  11. Bun comun
  12. Noi
  13. Vitrina sufletului tãu
  14. Când vei pleca
  15. Te iubesc
  16. Cuvinte mai moi
  17. Cu fața cãtre mine
  18. Umed și cald
  19. Tristeți sublim uitate
  20. Adio, realitate

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii