Adrian Furnicã

Tristeți sublim uitate

De prin trei, cu gânduri bune
Spuse cu viu grai prin lume
Au intrat cu dulce glas
Trei suspine de pripas
Ce erau pierdute-n nori
Colo, lângã subțiori
Cu trei zâmbete caline
Așezate chiar pe vine
Și-au intrat pe dupã noi
Rãsãriți ca dupã ploi
Printre lacrimi și
Amintiri
Zboruri și alte simțiri
Chiar în sufletul deschis
Mândru, trist și cu dichis
Agãțat într-un leandru
De un adio scurt și tandru,
De iubirile concrete
De demult, chiar desuete
Ca sã facã trei mãtãnii
Și sã-mpuște trei dihãnii
De tristeți sublim uitate
Aruncate peste spate
Și sã facã loc de vrei
Nebuniilor, doar câte trei.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Pasiune
  2. Dorințe nemãrturisite
  3. Unduiri
  4. Pedeapsa
  5. Un fel de fericire
  6. Prezent prea simplu
  7. Licurici
  8. Nãpãdit
  9. Între douã bãtãi
  10. Cuvinte mai moi
  11. Cuvinte nerostite
  12. Nud îmbãtãtor
  13. Mirare
  14. Fãrã pereche
  15. Te iubesc
  16. Am plâns
  17. Am sã plec din mine
  18. Nebun dupã tine
  19. Cum te visez?
  20. Am scris invers

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii