Adrian Furnicã

Prea rece

De câte ori mã închid în mine
Trântesc ușa gândurilor atât de tare
Încât îmi zdrãngãne ideile
Zbãtându-se între pereții minții.
Și nu de multe ori rãmân blocat
Înãuntru
Lipsit de luminã
De priviri și de zâmbete
Iar hrana mea principalã devin
Cuvintele.
Unele sunt mici și le servesc
Pe post de antreu, ca sã învãț
Alfabetul
Altele sunt fierbinți și le servesc cu gândul la
Tine
Fãrã sã suflu peste ele, pentru cã nu-mi
Placi prea rece
Iar ca desert savurez, încet
Aluziile.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. N-aș fi crezut
  2. O singurã ființã
  3. Licitație
  4. Înãuntru fãrã de sfârșit
  5. Jocul
  6. Un fel de fericire
  7. Mecanism matematic și misogin
  8. Te iubesc
  9. Incertitudine
  10. Buze tari
  11. Zâmbet rece
  12. Indigestie
  13. Am sã plec din mine
  14. Mai stai…
  15. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  16. Trupurile viselor
  17. Semnul tãu
  18. Unde se termina iubirea
  19. ????
  20. Ai sã mã iubești?

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii