Adrian Furnicã

Hibernare

Vine iarna
Și-n sufletul meu
Dragostea se pregãtește de hibernare

Nu știu sigur câte rezerve și-a fãcut
Și dacã va putea ieși cu bine
Din aceastã încercare
Pentru cã nu se întrevede
Nimic bun
De când te-ai hotarât
Sã stingi, pentru o vreme,
Soarele de pe cerul vieții
Mele

Și pentru cã se anunțã frig
Și poate chiar furtuni
Mã gândeam cum sã fac
Sã trag o piatrã mare
În fața sufletului meu
Ca sã pãstrez un pic de cãldurã
În interior
Sã nu moarã chiar toate
Iubirile de
Frig.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Într-o cutã
  2. Mai… de tot
  3. Patã de culoare
  4. Metamorfoza
  5. Acolo unde se termina iubirea
  6. Licitație
  7. Sã mã sãruți
  8. Cum te iubesc
  9. Idei
  10. Eu-tu
  11. Rotunjimile iubirii
  12. Mecanism matematic și misogin
  13. Revelația
  14. Înãuntru fãrã de sfârșit
  15. Palidã mângâiere
  16. Decupaj
  17. Întuneric
  18. Grãdina cuvintelor
  19. Conținut
  20. Adio, realitate

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii