Adrian Furnicã

Vitrina sufletului tãu

Ai plecat zâmbind complice
Și m-ai lãsat așezat frumos
În vitrina sufletului
Tãu.

Am înțeles cã trebuie sã stau
Nemișcat
Strângând de mânã
Disperarea
Și frica de a fi uitat
Printre atâtea exponate ale
Memoriei tale.

Și mã gândesc dacã n-ar trebui
Sã mã revolt
În speranța cã poate voi reuși
Sã te fac sã mã vizitezi,
Din când în când,
Mãcar cu gândul.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Revelația
  2. Din cauza ta
  3. Neant
  4. Întuneric
  5. Identic cu tine
  6. Disperare
  7. Ma uit in largul marii caprui
  8. Mai în interior
  9. Adio, realitate
  10. Buza ta de sus
  11. Mãnunchiuri
  12. Lupta
  13. Somnul de dinainte
  14. Tristețea de a te fi cunoscut
  15. Fluturii
  16. Cadavrele cuvintelor
  17. Trupurile viselor
  18. O singurã ființã
  19. Atingeri ireale
  20. Singur în mine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii