Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Buza ta de sus
  2. Am sã plec din mine
  3. Altfel, de ce?
  4. Alb
  5. Din cauza ta
  6. Marginea existenței
  7. Suspinul
  8. Mirare
  9. Nãpãdit
  10. Biografie
  11. Nud îmbãtãtor
  12. Definitiv
  13. Tristeți sublim uitate
  14. Feminin
  15. Cheia norocului
  16. Rãscruce
  17. Mãnunchiuri
  18. Neant
  19. Unde se termina iubirea
  20. Vise

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii