Adrian Furnicã

Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a

Printre ierburi, pe rãcoare
Dimineața, în luminã
Trei furnici într-o parcare
Așteptau o limuzinã.

Douã mari și una micã
Nu se sperie defel
Când pe dreapta se oprește
Imediat un șoricel.

Mergi șofer și du-ne iute
Sã ne luãm firimituri
Cãci la iarnã o sã ne-ajute
Când le-om pune lângã ceaiuri.

Când cãmara ne e plinã
Fie iarna cât de grea
Pot sã fie în grãdinã
Mii și mii de fulgi de nea.

Și zicând acestea tare
Se suirã cãtinel
Pe la coadã, pe picioare
Tocmai sus pe șoricel.

Trei furnici, pãrinți și fiica
Au plecat dupã provizii
Și-or sã ia și-o bombonicã
De la bar, din colțul strãzii.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cum te visez?
  2. Nebãnuita neputințã
  3. Tristețe
  4. Nãpãdit
  5. Fãrã pereche
  6. Inventar
  7. Grãdina cuvintelor
  8. Identic cu tine
  9. Îmbrãcatã în luminã
  10. Nebun dupã tine
  11. Eu-tu
  12. Alb
  13. Simțuri
  14. Jocul
  15. Prin mine
  16. De ce-mi lipsești
  17. Încã o lacrimã...
  18. Dragostea ta
  19. Cuvinte mai moi
  20. Peste tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii