Adrian Furnicã

Licurici

Sãrutul tãu, depus asearã la
Încheietura dintre
Vis și realitate
A nãscut o secundã de luminã

Apoi încã una și încã una
Ca într-o cavalcadã de licurici
Formați din douã buze dulci
Care zboarã încet
Și depun, din când în când
Pe unde apucã
Câte o scânteie de iubire

Am prins și eu, cu greu
Unul
Și adulmecându-i mirosul
Sãrat și cald
L-am așezat dupã ureche
Dar nu vrea sã stea locului
Deloc

Acum negociez cu el eliberarea
Și i-am spus cã-i dau drumul
Cu condiția
Sã mai treacã pe la mine
Sã-mi lumineze interiorul
Și întunericul de dupã
Tine.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Te iubesc
  2. Geometria iubirii
  3. Tristețea de a te fi cunoscut
  4. Cum te iubesc
  5. Sãrutul încrâncenat și singur
  6. Risipirea
  7. Mirare
  8. Am sã plec din mine
  9. Cautare
  10. Revelația
  11. Disperare
  12. Întuneric
  13. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  14. Mecanism matematic și misogin
  15. În mine parte
  16. Cuvinte nerostite
  17. Suspinul
  18. Și ce dacã, iubito…
  19. Într-o cutã
  20. Prea rece

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii