Adrian Furnicã

Unde ar fi trebuit sã fii

Postat la 01 Iulie, 2008 de Adrian Furnica

Sunt singur
Și liniștea îmi intrã în urechi
Acolo unde ar fi trebuit sã fii tu
Cu toate culorile și suspinele tale
Pe care le împrãștii acum prin urechile
Altora
Iar eu stau și veghez liniștea
Ca nu cumva sã disparã și ea
În neant și sã rãmân chiar mai singur decât sunt
Acum
Noroc cu memoria, cu care am fãcut o înțelegere
Sã-mi dea și mie, ca sã pot trãi
Mãsura amintirilor cu tine
Așa goale și lipsite de conținut
Sã le mai pot vedea cum se zvârcolesc
Mințindu-mã la infinit.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate


Alte articole:

  1. Mecanism matematic și misogin
  2. Semnul tãu
  3. Licurici
  4. Aproape
  5. Esti prea vie
  6. În aceeași direcție
  7. Jocul
  8. O mânã de sentimente
  9. Din cauza ta
  10. Un fel de fericire
  11. Încã o lacrimã...
  12. Te iubesc
  13. O picãturã din sufletul tãu
  14. Univers infinit de plăceri
  15. Grãdina cuvintelor
  16. Geometria iubirii
  17. Unde se termina iubirea
  18. Incertitudine
  19. Somnul de dinainte
  20. Noapte liniștitã

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii