Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Cheia norocului
  2. Cum te visez?
  3. Aproape
  4. În aceeași direcție
  5. Vitrina sufletului tãu
  6. Înãuntru fãrã de sfârșit
  7. Incertitudine
  8. Imaginea ta
  9. Atât de departe
  10. Sfâșiere
  11. Acest sentiment
  12. Adio, realitate
  13. Ochii tãi
  14. Te iubesc
  15. Cerc floral
  16. Rãscruce
  17. Ruga
  18. Feminin
  19. O singurã ființã
  20. Rotunjimile iubirii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii