Adrian Furnicã

Nãpãdit

De câteva zile, simt cum
Te-ai mutat cu arme și bagaje
În mintea mea

Ai adus întâi, pe neașteptate
Un zâmbet pe care l-ai așezat
La intrare ca sã mã lovesc de el
De fiecare datã când vreau
Sã gândesc

Și un suspin de plãcere
Pe etajera din dormitorul
Ideilor
Ca sã-mi vinã odatã și mie
Mintea la cap

Și când totul a fost aranjat
În fiecare cotlon
În care ai aprins lumina

M-am simțit nãpãdit
De felul tãu de a fi pânã în
Buricele degetelor

Acum te simt în bucãtãria
Senzațiilor
Pregãtind prânzul pe care
Sã mi-l servești pe
Neașteptate
Și despre care nu știu nimic
Pentru cã înãuntru
E plin
De fum.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Unduiri
  2. Simțuri zdrențuite
  3. Te simt în mine
  4. Mecanism matematic și misogin
  5. O mânã de sentimente
  6. Cu tine
  7. Tu și restul lumii
  8. Te iubesc
  9. De ce-mi lipsești
  10. Metamorfoza
  11. Hibernare
  12. Un fel de fericire
  13. În mine parte
  14. Aproape
  15. Ruga
  16. Mi-e dor
  17. Cautare
  18. Minunea de a fi existat
  19. Indigestie
  20. Licitație

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii