Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Mã doare
  2. Mai stai…
  3. Nerostire
  4. Dorințe nemãrturisite
  5. Rotunjimile iubirii
  6. Zâmbet rece
  7. Chinuitoare pãrere
  8. Noi
  9. Lupta
  10. Prea rece
  11. Sãrutul încrâncenat și singur
  12. Somnul de dinainte
  13. Patã de culoare
  14. Umed și cald
  15. Eu-tu
  16. Biografie
  17. Licurici
  18. Somnul tãu
  19. Te iubesc
  20. În spatele urechii

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii