Adrian Furnicã

Umbrele noptii




..si apoi umbrele noptii
Au inceput sa sopteasca
Oprind cu trupurile lor de gind
Costructia timpului
Condamnind la moarte ceasurile
Cu secundarele lor cu tot
Si incremenind universul
Intr-un singur punct
In care nu mai contau decit
Suspinele
Iar cerul de cearceaf devenise
Stralucitor sub un tavan
Tacut si discret
Si doar curcubeul primului
Sarut
Si al ultimului oftat
Arata ca lumea
Inca
Exista
Chiar si fara dimensiune

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Din cauza ta
  2. Tristețe
  3. Cadavrele cuvintelor
  4. Cheia norocului
  5. Oarecum perfect
  6. Înãuntru fãrã de sfârșit
  7. Patã de culoare
  8. Cafea
  9. Epilog
  10. O mânã de sentimente
  11. Disperare
  12. Șoapte
  13. Fluturii
  14. Te simt în mine
  15. Cuvinte mai moi
  16. Vise
  17. Buze tari
  18. De ce-mi lipsești
  19. Adio, realitate
  20. Am nevoie de tine

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii