Adrian Furnicã

Tãcere

Îmi intrã tãcerea în sânge
Și în ochi
Printre firele de pãr
Și în degetele
Care au început sã tacã și ele
Odatã cu mine.

Simt cum îmi intrã tãcerea în priviri
Și pleoapele încep și ele sã strângã
Între ele
Tãcerea de a nu mai fi.

Și gândul de a nu mai
Exista pentru cã altfel
N-aș mai fi atât de adâncit
În tãcere

Și strigãtul mut de durere
Nu mai poate nici el sã rupã
Tãcerea de a nu mai gândi.

Și lacrimile curg și ele în tãcere
Și sufletul moare încet și
Tãcut
Și totul în jur nu mai poate fi
Deranjat
Pentru cã este adâncit în
Tãcere.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Definitiv
  2. Poezie amarã
  3. Între douã bãtãi
  4. Întuneric
  5. Captivã
  6. Aproape
  7. Buze tari
  8. În mine parte
  9. Senzații
  10. Sãrutul încrâncenat și singur
  11. De ce-mi lipsești
  12. Chinuitoare pãrere
  13. Am nevoie de tine
  14. Umbrele noptii
  15. Cautare
  16. Am plâns
  17. Lucire clarã
  18. Ruga
  19. Când vei pleca
  20. Imaginea ta

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii