Adrian Furnicã

Univers infinit de plăceri

Te simt cum tresari
Încordată
Cu spatele gol
Suspinând sub apăsarea dulce
A unui strop
De șampanie ce se scurge
La vale
Spre curbura suavă
A unui univers infinit
De plăceri, împreună cu un strop
De sudoare
Amestecate de buzele mele
Fierbinți
Într-o otravă
Din cauza căreia rațiunea
Dispare
Iar simțurile se transformă
În întuneric
Pentru că nu mai au cui
Să se roage.

Nici un comentariu pentru acest articol

Lasa un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu - nu se publica)

cod securitate Cod securitate



Alte articole:

  1. Vâltoare
  2. Pedeapsa
  3. Trupurile viselor
  4. Cerc floral
  5. Cafea
  6. Suspinul
  7. Somnul tãu
  8. Și ce dacã, iubito…
  9. Încã te iubesc
  10. Sãrutul încrâncenat și singur
  11. Am plâns
  12. Când vei pleca
  13. Am nevoie de tine
  14. Somnul de dinainte
  15. Cuvinte nerostite
  16. Încã o lacrimã...
  17. Poezie pentru Ioana din clasa a 2-a
  18. Poezie amarã
  19. Din cauza ta
  20. Cheia norocului

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii