Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Simțuri
  2. Sã mã sãruți
  3. Unduiri
  4. Tu și restul lumii
  5. Jocul
  6. Te iubesc
  7. Identic cu tine
  8. Suspinul
  9. Prezent prea simplu
  10. Și ce dacã, iubito…
  11. Sentimente la întâmplare
  12. Într-o cutã
  13. Lupta
  14. Toamna iubirii
  15. Cu fața cãtre mine
  16. Mecanism matematic și misogin
  17. Rãscruce
  18. Unde se termina iubirea
  19. De ce-mi lipsești
  20. Acolo unde se termina iubirea

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii