Adrian Furnicã

Arhiva Poezie - Martie 2007

Mi-e dor

Haide, femeie, adapã-mã la sânul tãu prea plin
Sã sug cu gura plinã de nesaț
Nectar, ambrozie, cucutã și venin
Cãci doarã singurã m-ai așezat în laț

Definitiv

Ce bine-mi pare cã te vãd opacã
Pierdutã-n sunete perverse
Cu șoapte obligate iar sã tacã
Și lacrimile oprite sã se verse

Doream sã te primesc în inima icoanã
Și sã te siluiesc cu gând murdar
Iar în cearșeafuri sã te simt matroanã

Am plâns

Am închis ochii și am strigat
Numele tãu
Încercând sã-mi imaginez cum ar fi
Sã mã iubești
Mãcar un pic
Acum în ceasul al doisprezecelea

Am strâns pumnii încercând sã te prind
În cãușul palmelor

Acest sentiment

Te iubesc și-mi folosește
Acest sentiment așa de mult
Încât
Cred cã-mi voi face datoria


Alte articole:

  1. Nãpãdit
  2. Mai… de tot
  3. Patã de culoare
  4. Înãuntru fãrã de sfârșit
  5. Minunea de a fi existat
  6. Decupaj
  7. Vâltoare
  8. Iubita mea
  9. Toamna iubirii
  10. Prezent prea simplu
  11. Cerc floral
  12. Senzații
  13. Unduiri
  14. Tristețea de a te fi cunoscut
  15. Cu tine
  16. Somnul de dinainte
  17. Poezie amarã
  18. Cautare
  19. Vitrina sufletului tãu
  20. Atât de departe

        Ultimele articole

        Ultimele comentarii